Milioanele de români care au deja infecţia riscă să o transmită.
România riscă să se confrunte cu o epidemie de hepatită în următorii ani dacă Ministerul Sănătăţii nu va pune la punct un program naţional de prevenţie, au atras atenţia specialiştii, ieri, de Ziua Mondială a Hepatitei.
Peste două milioane de români suferă deja de o infecţie cu virusul B sau C şi numai 5.000 se află în tratament. „Pentru restul, se spune că nu sunt bani, aşa că sunt oameni care stau şi câte trei ani pe listele de aşteptare, fără să primească medicamente”, avertizează Marinela Debu, preşedintele Asociaţiei Pacienţilor cu Afecţiuni Hepatice (APAH-RO).
Infectaţi după avorturi şi după transfuzii cu sânge netestat
Mulţi dintre pacienţii aflaţi acum pe listele de aşteptare ale caselor de asigurări de sănătate au fost infectaţi cu virusurile B şi C, între anii 1980 şi 1992, din cauza instrumentarului medical nesterilizat din spitale, folosit pentru avorturi sau pentru alte intervenţii chirurgicale, dar şi a transfuziilor realizate cu sânge netestat. „Oamenii au fost masiv infectaţi cu virusul B, cel împotriva căruia există vaccin, de aceea o soluţie de a preveni aceste infecţii este imunizarea”, a precizat epidemiologul Molnar Geza, consilier la Ministerul Sănătăţii.
Specialiştii atrag atenţia că din cauza virusurilor B şi C, care sunt de o sută de ori mai contagioase decât HIV, ar mai putea exista numeroşi pacienţi infectaţi, dar nediagnosticaţi. Aceştia răspândesc în continuare virusul, fără să ştie.
„La spital ajung unul din cinci cazuri, dar 4 rămân în populaţie”, a explicat medicul Oliviu Pascu, din Comisia de experţi a Ministerului Sănătăţii. Salvaţi de complicaţiile pe care le dau virusurile hepatice B şi C sunt doar cei care, după ani ori luni de aşteptare, reuşesc să intre în scheme de tratament cu medicament