Priviri scrutătoare se aţintesc asupra îndepărtatului Habarovsk, unde azi şi mâine europenii vor fi "ostaticii" unui Summit Rusia-UE şi în cursul căruia numele României, prinsă în jocurile altora, va fi pronunţat.

Relaţiile Rusiei cu Occidentul trec prin vremuri grele după expulzarea pentru spionaj a doi diplomaţi ruşi acreditaţi la NATO. Ambasadorul rus la UE, Vladimir Cijov, afirma în pregătirea summitului că "hard security" va fi tema principală a discuţiilor UE-Rusia. Moscova a avertizat la 13 mai în Strategia pentru Securitate Naţională până în 2020 că nu exclude un conflict militar asupra resurselor energetice la frontierele ei caspice, arctice ori central-asiatice. Însă, pentru noi, cel mai important subiect va fi România, Cijov acuzând Bucureştiul de agravarea tensiunilor din Republica Moldova şi exprimându-şi totalul dezacord faţă de iniţiativa de a acorda paşapoarte româneşti cetăţenilor Republicii Moldova. La acest capitol, Rusiei îi ţin isonul şi ţări membre UE. Chişinăul a intrat în delir antiromânesc, cerând UE să "neutralizeze politica agresivă a României." Nu contează cât de nedemocratic, neeuropean, barbar, sângeros a acţionat puterea comunistă de la Chişinău împotriva cetăţenilor proprii, contează ca Voronin şi ai lui să continue a umbla cu cioara vopsită prin Europa, sperând că vor deveni o nouă "orchestră roşie" pe bătrânul continent. Dar cel mai mârşav atac venise deja din partea unui scrib, şeful biroului din Chişinău al agenţiei ruse RIA-Novosti, care a lansat şantajul: Bucureştiul riscă "Transilvania şi Ardealul", unde "de mult mocnesc tendinţe separatiste."

Era de aşteptat ca UE să îşi manifeste solidaritatea cu România, ţară membră. Dar, când preşedintele României şi-a manifestat, la Paris, insatisfacţia faţă de modul în care Comisia Europeană a reacţionat la evenimentele care au avut loc la Chişinău după recentel