Ramasi sub nivelul mediu de venituri al societatii, profesorii - si mai ales cei din scoli si licee - sunt pe cale de a fi exclusi din mediul social care conteaza, care face agenda publica.
Un profesor de scoala la inceputul profesiei castiga 7-800 de lei lunar, de trei ori mai putin decat un ofiter din Ministerul de Interne sau un magistrat tot la inceput de cariera.
La fel, la etajele superioare, disproportia se pastreaza si pentru profesorii cu experienta din scoli si licee. Aceasta discrepanta uriasa exclude practic profesorii din corpul social cel mai bine cotat, iar efectele se vor vedea in timp - destructurarea ierarhiei sociale, subminarea prestigiului cunoasterii.
Slab organizati, profesorii au ajuns ultimii la masa "petrecerii" celor 10 ani de crestere economica neintrerupta, care au triplat produsul intern brut si au permis dublarea sau chiar triplarea salariilor functionarilor publici si a angajatilor Ministerului de Interne si din serviciile speciale, care inghit cea mai mare parte a resurselor bugetare. Criza economica
le-a tras profesorilor scaunul de sub sezut, pe care crezusera ca s-au asezat in toamna trecuta, cand li se promisese o majorare de 50% a salariilor.
In aceasta situatie, intoarcerea catre scoala a generatiei de manageri de 35-45 de ani, de altfel cea mai numeroasa si cea mai puternica acum in Romania, a carei viata a fost schimbata fundamental de acesti ultimii 10 ani de crestere economica neintrerupta, este vitala.
Spre deosebire de Occident, unde retelele de alumni, de absolventi, au o legatura mult mai stransa cu scoala absolvita, in Romania, dupa absolvire, urmeaza un vid.
Scolile si liceele au nevoie de cei mai buni absolventi, de expertiza, de contactele si de energia lor, profesorii si directorii trebuie sa ia contact cu ei si trebuie sa ii foloseasca. Iar acestia trebuie sa raspunda, sa-si