* considerată una dintre cele mai mari sărbători creştine, ziua Sfinţilor Împăraţi întocmai cu Apostolii, Constantin şi mama sa Elena, e prăznuită în toate bisericile Răsăritului * credincioşii se roagă pentru cei dragi, care-şi serbează ziua numelui şi dau de pomană celor răposaţi *

Brăilenii sărbătoresc, astăzi, hramul bisericii de pe strada Şcolilor - unul din cele mai vechi lăcaşe de rugăciune din oraşul nostru - şi merg să se închine Lui Dumnezeu pentru cei dragi, care poartă numele Sfinţilor Împăraţi întocmai cu Apostolii Constantin şi Elena, cei ce au organizat primul Sinod Ecumenic a toată creştinătatea şi au dat libertate creştinilor la începutul sec. IV d. H., prin vestitul "Edict de la Milan". Considerată, pe drept cuvânt, una dintre cele mai mari sărbători creştin-ortodoxe, ziua Sfinţilor Constantin şi Elena este un praznic al bucuriei, care-i adună laolaltă, la altar, pe cei care-şi pun nădejdea în Dumnezeu.

Nu e de mirare că lăcaşul sfânt de pe strada Şcolilor este astăzi neîncăpător pentru sutele de credincioşi care participă la slujba de hram, oficiată de părintele paroh Traian Mazăre. Toţi cei prezenţi vor gusta, azi, după obicei, din uriaşa colivă ornată cu chipurile Sfinţilor Constantin şi Elena.

Biserica "Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena" a fost ctitorită în urmă cu mai bine de un secol şi jumătate, la 3 mai 1857, slujba de târnosire fiind oficiată şase ani mai târziu, pe 8 septembrie 1863. În acea zi, Episcopul Dionisie Romano al Buzăului, sosit la Brăila, sfinţea locul pe care urma să se ridice Biserica Greacă. Documentele bisericeşti spun că, pentru ridicarea bisericii, au contribuit enoriaşii împreună cu Corporaţiile (breslele) Grădinarilor, Croitorilor, Casapilor (Măcelarilor), Precupeţilor şi Hamalilor (Docherilor). Biserica devenea, astfel, cea de-a patra parohie urbană a Brăilei dezrobite, după "Sfântul Arhanghel