Preşedintele George W. Bush e cunoscut pentru că a proclamat drept punct central al politicii externe americane promovarea democraţiei. El n-a fost unic în acest demers. Cei mai mulţi preşedinţi, de la Woodrow Wilson încoace, au făcut declaraţii similare.

A fost aşadar şocant să-l auzim pe actualul ministru de Externe, Hillary Clinton, expunînd în Congres noul concept promovat în politica externă, numit "3D" " apărare, diplomaţie şi dezvoltare (defense, diplomacy, development). Notabilă este tocmai absenţa D-ului de la democraţie, ceea ce sugerează o schimbare de politică din partea administraţiei Obama.

Atît Bill Clinton, cît şi George W. Bush se refereau frecvent la efectele benefice pe care le au democraţia şi securitatea. Ei citau adesea studii din ştiinţele sociale, care arătau că statele democratice intră rareori în război unele cu altele. Dar, specialiştii mai arată şi că democraţiile liberale nu intră aproape niciodată în război unele cu altele, ceea ce ar putea să însemne că o cultură constituţională liberală e mai importantă decît simpla libertate a alegerilor.

Alegerile sînt importante, dar democraţia liberală înseamnă mai mult decît "electoralitatea". În absenţa unor reguli constituţionale şi culturale, alegerile pot produce violenţe, aşa cum s-a întîmplat în Bosnia sau la Autoritatea Palestiniană. Iar democraţiile neliberale pot ajunge să se bată între ele, aşa cum s-a întîmplat în 1990 cu Ecuador şi Peru.

În ochii multor critici din Statele Unite şi din alte ţări, excesele administraţiei Bush au pus în umbră ideea promovării democraţiei în lume. Invocarea democraţiei de către Bush, pentru justificarea invaziei din Irak, a implicat ideea că democraţia poate fi impusă pe calea armelor. Democraţia din lume a fost asociată cu varianta sa particulară americană şi a primit o conotaţie imperialistă.

Mai mult, adesea retorica