Mijlocul secolului al XIX-lea reprezintă pentru Ţările Române o perioadă efervescentă, în care deschiderea spre celelalte culturi europene va duce la mari schimbări în toate domeniile, inclusiv gastronomic. Aşa se face că în locul preparatelor cu iz oriental (nu trebuie uitată importanţa influenţelor turceşti asupra bucătăriei româneşti), apar mâncăruri cu totul noi, savurate mai întâi de cei care au străbătut Europa de la un capăt la altul.

Apariţia primelor cărţi de bucate autohtone reprezintă un punct de hotar, autori precum Kogălniceanu, Negruzzi sau postelnicul Manolache Drăghici încumentându-se a transforma în slove gusturile şi aromele din bucătăriile româneşti.

PE LIMBA ROMÂNEASCĂ

În 1847, Maria Maurer, profesoară de pension bucureştean, grupa în volumul "Carte de bucate"190 de preparate "alese şi încercate de uă amică a tuturor femeilor casnice". Reţetele au fost alese astfel încât să fie accesibile tinerelor gospodine, atât prin tehnica folosită, cât şi prin ingredientele utilizate, cele cinci reeditări accentuând popularitatea de care s-a bucurat "Cartea de bucate" în acea epocă.

Ecaterina Steriady edita la Galaţi (1871) şi apoi la Bucureşti un alt volum de reţete ce va face istorie: "Buna Menajeră". Volumul era dedicat "Altesei Sale Principesa Elisabeta" şi cuprindea un număr impresionant de reţete a căror citire stârneşte şi astăzi curiozitatea.

Două dintre preparate - Bulete de mămăliguţă şi Scrobu Romnescu - vor fi pregătite la Bucharest Food Festival, în ziua a treia (23 mai), de binecunoscutul maestru al artei culinare Horia Vârlan ("Cireaşa de pe tort", Prima TV). Dacă doriţi să le încercaţi şi dumneavoastră, veţi putea citi reţetele în numărul viitor al Jurnalului de bucătărie.

Conopidă cu zmântână

Fierbe conopide, curăţate şi tăiate în bucăţele, în apă cu sare; apoi sc