- Extern - nr. 308 / 22 Mai, 2009 Viata intr-un oras gigant, asa cum este Seulul, este…simpla, dar numai pentru o anumita categorie de cetateni, si anume pentru seniori. Insa, singuratatea lor e mare, au prea mult timp liber, cu care nu stiu ce sa faca. S-a gasit o solutie si pentru aceasta problema, organizandu-se, in centrele culturale si in cluburi, diverse activitati, unde au ocazia sa socializeze. Unul dintre aceste cluburi este cel de dansuri folclorice internationale, respectiv YMCA. Cea mai "tanara" membra are 76 de ani, dar nu varsta conteaza, ci pasiunea pentru dans si sentimentul ca nu esti exclus din viata sociala. Aici, invata dansuri din toata lumea, pe care le danseaza pe scena la diferite festivaluri, pentru care aplauzele sunt cea mai mare rasplata. Chiar eu sunt una dintre "profesoarele" de dans ale acestor oameni minunati. Acum, incercam sa invatam batutele moldovenesti sau invartitele ardelenesti, care sunt dansuri cu grad foarte inalt de dificultate. Cu "Ciuleandra" a fost mult mai simplu, toti s-au indragostit de ea si o danseaza cu placere. Mai nou, "Brasoveanca" e unul din dansurile romanesti ce face inconjurul Coreei de Sud, pentru ca ceilalti instructori, colegi ai mei, care fac la randul lor parte din echipa YMCA, il predau la toate centrele culturale din tara. Dar, sa nu credeti ca incapem intre granitele Coreei! In fiecare an, avem un schimb de experienta cu o echipa de dansuri din Japonia. Primavara vin in Seul si, pentru cateva ore, ne simtim excelent dansand impreuna, fara sa ne gandim ca limba ar fi o bariera. Muzica si dansul sunt limbi universale, spirituale si intelese de toata lumea. In echipa mea, am si "tinerei" trecuti de 80 de ani, impreuna cu care am invatat un dans scotian, un vals vienez, dar si tangou, dansuri israeliene sau americane. Suntem o mica si fericita familie, care danseaza, canta, rade si se simte mer