S-au împlinit patruzeci de ani de la moartea poetului Iţic Manger, născut la Cernăuţi la 30 mai 1901 şi mort pe 20 februarie 1969 la Tel Aviv, într-un sanatoriu, şoptind mai mult pentru sine: "Bine-i de cel care se întoarce acasă după ani trăiţi printre străini". În cimitirul care se află între Tel Aviv şi Givataim, pe o lespede modestă, aşa cum a cerut poetul, stă scris: "Aici se odihneşte ostenită trista privighetoare, pentru prima oară în pat propriu, calfa de croitor hoinar şi poet, cel pe veci cunoscut ca izvor de cântec". La Institutul Cultural Român din Stockholm au avut loc neuitate seri închinate poeziei unde au fost prezentaţi scriitori români şi suedezi, de toate vârstele, cu mare succes, graţie echipei de excepţie cu care directorul acestui Institut, Dan Shafran, el însuşi traducător excelent de poezie, colaborează fericit. Aceasta într-un timp în care nu se mai dă doi bani pe poezie, când editurile sunt obsedate de cifrele de vânzare.

Seara de poezie închinată lui Iţic Manger a fost precedată de seara închinată lui Paul Celan, născut ca şi Manger la Cernăuţi, în oraşul legendar cu atmosferă cosmopolită şi mare interes pentru toate formele de cultură, unde s-a mai născut şi contemporanul nostru, prietenul Norman Manea, scriitor de înaltă clasă.

De reuşita acestei seri literare în care a fost vorba pentru prima oară şi de limba idiş, limbă care a fost recunoscută în Suedia împreună cu limba samilor şi a romilor, predându-se în şcoli şi universităţi, s-a ocupat în mod special Raluca Mihu. Invitaţi de onoare au fost: cântăreaţa şi artista de renume, Basia Frydman, iniţiatoarea Teatrului evreiesc din Stockholm, pianistul Bosse Johansson, poeta şi romanciera Eva Strom, Salomon Schulman, traducătorul lui Iţic Manger în suedeză, profesor de idiş la Universitatea din Lund.

Atmosfera a fost de la început plină de mel