Duminica, 17 mai 2009, spectacolul s-a repetat, cel mai iubit dintre presedinti deschizand larg portile, cu caldura inimii care-i bate pentru popor. Ziua portilor deschise este un moment inaltator, nu o rafuiala cu adversarii politici. Anul trecut, presedintele a facut bine ca s-a grabit sa declare 19 mai, cand poporul "si-a invins Parlamentul", Ziua portilor deschise. Zi nationala, cu vizita la Cotroceni in program. A fost o eroare ca presedintele n-a mai pomenit si acum de cotizantii "322", pentru ca se vor repezi analistii sa-l acuze ca n-a mai facut-o pentru ca se afla cu ei la guvernare. Sa vedeti cum o sa-l mai foarfece pentru declaratia de la Paris, ca este dezamagit de partenerul partidului sau la guvernare. Este o zi a solidaritatii cu presedintele, o aniversare, vizitatorii avand ocazia sa se fotografieze in salile pe care le vad la televizor, iar ghizii SPP-isti sa dea lamuriri: aici dl presedinte a semnat decretul X, aici a promulgat legea Y.
Cazurile de lesin de la coada au fost un semn al marelui interes al natiunii pentru locul de munca al presedintelui, locul de unde este condusa Romania. Mai exista tonomate, platite de Patriciu, care-l ataca pe seful statului, orbite de ura, care se tot intreaba de ce n-a aniversat presedintele un an de la "322" in Piata Universitatii, la fantana? Carcotasii o tin langa ca, inca de la prima intalnire din Piata, cand a vazut ostilitatea bucurestenilor, a fugit si a abandonat promisiunea de a se intalni cu ei la finele fiecarui trimestru, ca o spunea cu atata vehementa incat s-a crezut ca nu va rata intalnirea trimestriala din Piata Universitatii. Doar nu trebuia sa ne imaginam ca Piata Universitatii este singurul loc unde dl Basescu va avea ceva de spus. Daca si-ar fi respectat promisiunea cu Piata Universitatii, s-ar fi vazut cum paleste in popularitate, ceea ce ar fi insemnat un mesaj nu tocmai bun
