Noul virus gripal A/H1N1 s-a răspândit rapid pe tot globul, dar în acest moment potenţialul său pandemic este foarte dificil de estimat din cauza informaţiilor limitate privind transmisibilitatea, diversitatea genetică şi aspectul clinic al cazurilor. Analiza epidemiei din Mexic sugerează că 23.000 (între 6.000 şi 32.000) de persoane au fost infectate până la sfârşitul lui aprilie, dând o valoare estimativă a ratei fatalităţii cazurilor (RFC) de 0,4% (între 0,3% şi 0,5%) pe baza deceselor confirmate sau suspectate raportate la timp. Severitatea clinică pare mai mică decât cea observată în 1918, dar comparabilă cu cea observată în 1957. Ratele clinice de atac la copii au fost de două ori mai mari decât la adulţi (< 15 ani: 61%, = 15 ani: 29%). Analize epidemiologice diferite au dat o valoare estimativă pentru R0 (numărul de cazuri secundare de la un caz index) cuprinsă între 1,4 şi 1,6, în timp ce analiza genetică a dat o valoare estimativă de 1,2. Transmisibilitatea este substanţial mai mare decât în cazul gripei sezoniere, şi mai mică în comparaţie cu valorile estimate ale R0 în pandemiile anterioare de gripă. La 29 aprilie 2009, Organizaţia Mondială a Sănătăţii a anunţat că răspândirea rapidă la nivel mondial a tulpinilor de virus gripal A/H1N1, detectate în săptămâna precedentă, a necesitat schimbarea nivelului de alertă pandemic la faza a 5-a. Această fază indică transmitere interumană susţinută a unei noi tulpini de virus gripal de origine animală într-o regiune OMS din lume, şi exportul de cazuri confirmate în alte regiuni. În această epidemie, prima ţară afectată se poate să fi fost Mexic, care a înregistrat multe cazuri, inclusiv cele din alte ţări care au fost asociate cu călătoriile în/şi din această ţară. Există incertitudini legate de to Publicitate ate aspectele acestui focar, incluzând virulenţa, transmisibilitatea şi originea virusului, şi aces