Albert Einstein şi frontierele fizicii

de Jeremy Bernstein

Edutura Humanitas

Jeremy Bernstein ni-l „traduce“ pe Albert Einstein, savantul de geniu care a revoluţionat lumea ştiinţei, într-un limbaj accesibil, la îndemâna tuturor, chiar dacă pentru asta mai trebuie să posezi şi nişte cunoştinţe elementare de matematică şi fizică. Bernstein, care a fost profesor de fizică la Institutul de Tehnologie Stevens şi colaborator al revistei New Yorker, ne descrie într-o simpatică prefaţă a cărţii intrarea sa fortuită în lumea ştiinţei, prilejuită de ambiţia de a fi una dintre cele 12 persoane din întreaga lume care au înţeles, la data când autorul era student la Harvard, teoria relativităţii. După primele praguri, oarecum accesibile, Bernstein şi-a dat seama că îi trebuie un „antrenor“. L-a găsit în persoana lui Philipp Frank, profesor de fizică la aceeaşi universitate, un om cu umor, cum mărturiseşte Bernstein, dar şi un deschizător de minţi în ceea ce priveşte teoriile lui Einstein. Unde mai pui că avusese privilegiul să discute direct cu Einstein pe marginea teoriilor acestuia. Pentru a-l face pe tânărul învăţăcel să priceapă ce a realizat Einstein, Frank i-a rezumat descoperirea făcută cu sute de ani în urmă de Isaac Newton, fizicianul englez de geniu: faimoasa poveste a căderii mărului. Aceasta poate fi sintetizată astfel: pomul din care a căzut mărul ce i-a prilejuit „revelaţia“ şi descoperirea lui Newton ar putea să crească atât de mult încât să ajungă la Lună. De aici, Newton s-a dus cu imaginaţia la posibilitatea ca Luna să fie un măr pe creanga unui copac uriaş. Sub influenţa gravităţii Pământului, Luna ar fi putut şi ea să cadă aidoma mărului din livadă. Aşadar, a dedus Newton, gravitaţia era „universală“, acţiona asupra a tot şi a toate şi astfel obliga Luna să „cadă“ neîncetat spre Pământ. O idee simplă, nu?

Ei bine, la 250 de ani de la