Ministerul Educaţiei a făcut-o lată. Lată de tot. Nu a fost îndeajuns că unul dintre subiectele de la limba şi literatura română a fost greşit, iată că recidiva nu a întârziat să apară. Iar elevii au ajuns să fie mai abramburiţi decât însuşi ministrul Andronescu. 

Nu era îndeajuns că elevii erau cobaii tuturor celor care ajungeau la guvernare şi erau puşi pe fapte mari. Dar atunci cei care se ocupau de realizarea subiectelor aveau măcar bunul simţ de a fi atenţi şi de a le redacta corect. Scandalul a izbucnit cu Niţă Ghiţescu şi Ghiţă Niţescu, bată-l vina pe Caragiale, care i-a încurcat pe profesori şi ei, la rândul lor, i-au încurcat pe elevi. Prima şchiopătare, deci: teza de limba şi literatura română. Ministrul Ecaterina Andronescu nu a dat teza, dar a intrat şi ea, la acel moment, în atmosfera abramburită şi a şuntat limba română. „Este vorba de un text la prima vedere, deci nu este vorba de nicio greşeală. Şi prin baremul pe care l-au construit, m-au asigurat că niciunul dintre elevii noştri n-au nimic de suferit". Ei n-or avea de suferit, dar limba română are. „O doare" atunci când e stâlcită în aşa hal. Dar scandalul nu s-a stins atunci.Nu pentru că ar fi fost instigatori, ci pentru că ministerul a făcut-o din nou lată. Şi le-a dat elevilor de clasa a VIII-a să rezolve o teză cu subiect, cu adevărat unic, redactat greşit. La subiectul al doilea de la proba de istorie, Armata II-a, care a câştigat bătălia de la Mărăşeşti, s-a transformat în Armata a I-a, dar eroarea a fost sesizată din timp. Subiectul greşit nu a mai ajuns pe băncile elevilor, dar a reuşit să facă vâlvă şi să ne facă să-i blamăm pe aiuriţii care pregătesc subiectele şi dau cu bâta în baltă pe bandă rulantă.„Nu aş considera-o o greşeală. Din punctul nostru de vedere, problema care a apărut nu a creat niciun impediment în desfăşurarea în bune condiţii a tezei la istorie. Copiii nu sunt afec