Moscova răspunde virulent tentativelor Europei de a democratiza spaţiul estic.Securitatea energetică, Parteneriatul Estic şi, mai nou, România au adus relaţiile dintre Bruxelles şi Moscova la una dintre cele mai îngrijorătoare cote din istorie. Citeşte şi:

Rusia catre UE: România sa nu se mai amestece în treburile Moldovei

Moscova pâraste Bucurestiul la UE

Rusia acuza România ca a provocat dezordine la Chisinau

Securitatea energetică rămâne principalul element al disputei dintre Moscova şi Bruxelles, susţin analiştii care citează declaraţiile făcute ieri de liderii occidentali şi de cei ruşi, la summitul UE- Rusia, desfăşurat, simbolic, la Habarovsk, în apropierea graniţei cu China.

Refuzul Moscovei de a garanta securitatea energetică europeană şi de a recunoaşte un acord internaţional semnat în 1991 de 49 de state a fost şi ieri principalul motiv al disensiunilor existente între cele două părţi.

„Nu trebuie să respingem acorduri care există de ani de zile. Suntem dispuşi să examinăm propunerile Rusiei, dar construind pe acordurile existente“, a declarat şeful Comisiei Europene, Jose Manuel Durao Barroso.

Moscova refuză, însă, să mai recunoască documentul ce ar facilita cooperarea în acest domeniu, între ţările europene. Poziţia Kremlinului a fost exprimată chiar de preşedintele Dmitri Medvedev.

Carta Energetică a fost adoptată în 1991, la sfârşitul Războiului Rece. Tratatul privitor la Cartă a fost semnat de atunci de 49 de state, inclusiv de Uniunea Europeană.

Rusia refuză însă să ratifice acest tratat ce ar optimiza producţia, transportul şi distribuirea energiei. În schimbul unor garanţii oferite partenerilor europeni, Dmitri Medvedev a ameninţat chiar cu noi crize a gazului. „Rusia nu va da nicio garanţie că nu va mai avea loc o criză. La ce bun? Cel