În jur de 40 de colecţionari din toată România au venit la prima ediţie a Târgului de Antichităţi Ţărăneşti, organizat de Muzeul Ţăranului Român şi Jurnalul Naţional.
La standul Mihaelei Borcea, venită din Brad, judeţul Hunedoara, ne-au atras în primul moment iile. Majoritatea sunt dinainte de anul 1960, dar una veche de peste 120 de ani, care este de fapt o cămaşă de noapte pentru mireasă, era foarte frumoasă. Costa 1.000 de lei. Tot acolo am văzut un peretar de peste 100 de ani, ţesut de măicuţele de la Mănăstirea Râmeţ, şi o fustă bărbătească ce se purta în vechime peste iţari. Colecţionara, fiind o pasionată de icoane pe sticlă de Mărgău, şi-a cumpărat de la alt colecţionar o astfel de icoană. "Ce iau pe mere dau pe pere", spune zâmbind.
Un pasionat de ceasuri vechi are desigur de unde alege la acest târg. Ceasuri de prins la brâu sau la buzunar, cum făceau străbunicii, am găsit la Marius Codescu, din Bucureşti. Costau în jur de 170 de lei. Tot la el, gramofoane de început de secol XX, funcţionale, între 500 şi 700 de euro.
SCHIURI DE LA 1920. Foarte interesantă ni s-a părut colecţia de obiecte a lui Sorin Mihăilă, care avea, printre altele, trei perechi de schiuri de lemn, vechi cam de 80 de ani, care arătau trăsnet şi care costau în jur de 500 de lei perechea.
La standul de cărţi vechi al lui Florin Colonaş, carte veche, rară şi cam scumpă, dar cunoscătorii o apreciază. Aveam să constat acest lucru când i s-a oferit 250 de lei pe un singur număr de revistă de avangardă.
Orologii vechi, aşa-zise ţărăneşti, deşi sunt de provenienţă apuseană, de pe la 1750-1850, am văzut la Doru Fărcuş, din Băicoi. Adevărate piese de mobilier în sine, cu cadrane pictate manual la cererea vechilor proprietari - ţărani mai înstăriţi din Ardeal -, ceasurile au preţuri în jurul a 250 de eu
