Jocurile pe calculator pot fi o forma de literatura. Gamerii elitisti care au jucat "Elder Scrolls IV: Oblivion" sau "Gothic III” au fost surprinsi, cu siguranta, de complexitatea povestii, a dialogurilor, de personajele intalnite de-a lungul numeroaselor quest-uri.
In cele doua jocuri am gasit chiar biblioteci intregi, unde puteai petrece ore in sir pentru a citi, din zeci de volume imprastiate prin rafturi, istoriile lumilor respective, scrie Catalin Sturza, pe blogul lui, citand presa internationala.
De la literatura la joc
Intr-un articol recent din The Daily Telegraph, Tim Martin arata ca, asa cum literatura secolului XX si-a gasit un teren propice pentru a experimenta noi tehnici narative in benzile desenate, in mod similar literatura secolului XXI ar putea sa profite de mijloacele de expresie ale jocurilor pe calculator. "S-ar putea sa nu mai fie mult pana cand prozatorii vor sari intr-o noua barca, alegand un mediu care ofera unele dintre cele mai interesante posibilitati ale noului secol", scrie Martin.
Exista deja exemple ilustre in acest sens. Tim Martin mentioneaza cazul prozatorului Douglas Adams, autorul celebrului roman „Ghidul autostopistului galactic“, care a scris si scenariul jocului pe calculator omonim. Tot el a scris un scenariu pentru Bureaucracy, un joc care, de aceasta data, nu mai avea in spate un roman. As adauga aici ca Adams a creat si un al treilea joc, „Starship Titanic“, caruia ii este asociat si un roman, intitulat „Douglas Adams’s Starship Titanic”. In mod interesant, Adams nu a avut timp sa scrie el insusi atat jocul, cat si romanul, asa ca i-a lasat partea de literatura „traditionala” scenaristului Terry Jones. Volumul „Douglas Adams’s Starship Titanic” nu este semnat de Adams, ci de Jones.
Un alt exemplu citat de Martin este horror-ul „I Have No Mouth, and I Must Scream“, un
