Nu înţeleg de ce se mai chinuie actualul Executiv să mimeze guvernarea. Pentru că, oricum ai privi lucrurile, Cabinetul Emil Boc nu pare să ştie cu adevărat să guverneze ţara asta. Mai exact, nimic din ceea ce promitea acum câteva luni nu se regăseşte pus şi în practică.

Şi nu vorbesc despre promisiunile făcute înainte de 30 noiembrie 2008, când toată lumea era în campanie electorală. Dar nici măcar programele anunţate după instalarea la guvernare, când se presupune că guvernanţii s-au lămurit care e situaţia reală a României, nu au mai ajuns să fie transpuse în realitate. De neimpozitarea profitului reinvestit, de exemplu, s-a ales praful. De stimularea sectorului privat nici vorbă, singura "soluţie" pe care a găsit-o Guvernul fiind impozitul forfetar. Cât despre derularea de investiţii publice, care să scoată din blocaj economia, nici nu mai are rost să vorbim. A auzit cineva de vreun proiect amplu, cu bani de la buget, care să fie demarat în toată această perioadă şi care să înceapă să dea de lucru firmelor private?

Este tot mai evident faptul că actualul Executiv nu prea ştie să gestioneze cu adevărat situaţia, chiar şi fără a mai lua în considerare efectele crizei. Nu ar fi ştiut să o facă nici fără această criză. De fapt, nici despre fostele guvernări nu se poate spune că au avut cu adevărat soluţii practice ori că au întreprins într-adevăr ceva din care să rezulte că gestionează cu pricepere şi interes mersul acestei ţări. S-a guvernat în general după ureche, iar rezultatele economice bune din perioada premergătoare crizei nu au fost neapărat rodul iscusinţei guvernanţilor. Lucrurile au mers mai mult de la sine, iar motorul adevărat al economiei l-a constituit sectorul privat. Nu politicile guvernamentale strălucite au adus acele creşteri economice-record, ci pur şi simplu dezvoltarea sectorului privat şi valul de investiţii străine care