Şase mari proiecte destinate transformării Dunării într-un culoar de transport paneuropean se află în stand by. După modelul deja consacrat al autostrăzilor, lucrările au început cu amânări şi contestaţii. La sfârşitul lunii aprile, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii (MTI) a anunţat începerea lucrărilor la unul dintre cele mai importante proiecte pentru îmbunătăţirea condiţiilor de navigaţie pe Dunăre. În valoare de 46 milioane de euro, contractul de lucr�

Şase mari proiecte destinate transformării Dunării într-un culoar de transport paneuropean se află în stand by. După modelul deja consacrat al autostrăzilor, lucrările au început cu amânări şi contestaţii.

La sfârşitul lunii aprile, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii (MTI) a anunţat începerea lucrărilor la unul dintre cele mai importante proiecte pentru îmbunătăţirea condiţiilor de navigaţie pe Dunăre. În valoare de 46 milioane de euro, contractul de lucrări pentru zona cuprinsă între Călăraşi şi Brăila a fost câştigat de un consorţiu care include trei companii din Constanţa (Interconstruct, Canal Services şi G & G România) şi una din Galaţi (Superquatro Grup). Conform proiectului, acest consorţiu va trebui să execute în 31 de luni un şenal navigabil pe tot parcursul anului, cu o adâncime minimă de 2,5 metri şi o lăţime de 150-180 metri. „Este foarte important pentru noi să readucem traficul fluvial pe braţul principal. În acest moment, devierea pe braţul Borcea lungeşte distanţa cu peste 100 km şi este navigabilă doar 160 de zile pe an“, a declarat pentru Capital Dumitru Dorian, director căi navigabile la Administraţia Fluvială a Dunării de Jos (AFDJ). Conform acestuia, asigurarea unui şenal navigabil permanent pe cursul principal va reduce substanţial costurile de transport şi va asigura apa necesară răcirii reactoarelor centralei de la Cernavodă.

Zeci de milioane euro