Politizarea administratiei publice a noii Romanii aniverseaza 20 de ani. La fiecare schimbare de guvern, liderii politici de la centru impart harta Romaniei in mici feude. In secolul XXI, acestea poarta varii denumiri: Casa Judeteana de Pensii, de Sanatate, Garda Financiara si de Mediu, Inspectoratul scolar Judetean etc. Fiecare dintre guvernele care s-au succedat si-a patentat propria metoda, dar a promovat aceeasi justificare: "Numai asa putem aplica programul de guvernare". Recent, Cabinetul Boc a aratat chiar care este ultima moda in materie: prin Ordonanta 37/2009, a demis aproape 15.000 de directori si functionari instalati in timpul fostei guvernari si i-a inlocuit cu pionii actualei puteri. Metoda a fost aplicata pe scara larga si in anii trecuti, dar nimeni nu a explicat pana acum in ce consta, concret, "valoarea de piata" a unui sef de deconcentrata.
Ce da el in schimb partidului care l-a numit? De ce este atat de valoroasa numirea, incat sa merite ca formatiunile politice sa se razboiasca la sange pentru fiecare om fidel? Pentru a face un inventar cat mai exact al modului in care un astfel de sef poate fi de folos partidului care l-a promovat, Romania libera a testat o pista apropiata fenomenului: i-a intervievat pe trei lideri de filiale judetene. Fiecare a fost invitat sa dezvaluie maniera in care adversarii au uzat, cand se aflau la putere, de controlul exercitat asupra administratiei publice. Observatiile lor releva o paleta larga de beneficii. Constructia testata de R.l. in Gorj poate fi usor extrapolata. Situatia este aceeasi in oricare alt judet din tara.
Influenta, bani si control discretionar in judete, acestea sunt liniile mari care guverneaza, de 20 de ani, criteriile dupa care partidele isi distribuie functiile de conducere din institutiile deconcentrate situate in teritoriu. La fiecare schimbare de guvern, lideri
