Deşi Habarovsk pare să fie, din capul locului, o alegere foarte puţin tentantă pentru o mare reuniune internaţională, aici, la o distanţă de 9 fusuri orare şi 11 ore de zbor faţă de Bruxelles, au decis liderii de la Moscova să găzduiască ultima reuniune la vârf Uniunea EuropeanăRusia.
Nimeni nu se îndoieşte asupra semnalelor pe care a dorit să le transmită astfel Rusia liderilor europeni, organizând în această manieră prima întâlnire la vârf între cele două părţi, după ce anul trecut una similară a fost suspendată din cauza conflictului ruso-georgian. Uniunii Europene trebuiau să i se reamintească două lucruri: 1) Federaţia Rusă e cea mai mare ţară de pe glob; 2) China, aflată la doar 30 de kilometri distanţă de Habarovsk, putea reprezenta o foarte bună alternativă pentru livrările de energie şi de materii prime, care ar putea fi, la o adică, deturnate dinspre Occident.
Dar despre ce s-a discutat la Habarovsk? Pentru că, în final, în afara faptului că reuniunea a avut loc şi că la invitaţia preşedintelui Medvedev oaspeţii europeni s-au bucurat joi de o croazieră pe Amur, nu s-a convenit nimic semnificativ. Corespondentul BBC, Richard Galpin, nota că diviziunile dintre UE şi Rusia par să fie în prezent mai mari decât oricând şi că, la sfârşitul reuniunii, nu s-a înregistrat niciun fel de progres în vreuna dintre chestiunile majore.
Dacă ar fi să ne luăm după analizele şi comentariile găzduite de o parte din presa românească, unul dintre subiectele majore de pe agenda conferinţei ar fi trebuit să fie şi contenciosul BucureştiChişinău. S-a ajuns aici după ce un consilier al lui Dmitri Medvedev, Serghei Prihodko, a acuzat statele UE că au întors privirea, în timp ce forţele speciale româneşti foloseau un număr de metode pentru a provoca dezordine. S-a vorbit chiar despre faptul că demararea unor lucrări de modernizare a aeroporturilor de la Mărc
