De mai bine de zece ani, mai precis din 1996, statul încurajează achiziţia de locuinţe. La început a fost creditul de la CEC. Bătălia mare s-a dat pe creditul cu dobândă preferenţială de 15 la sută. Cine a avut intrare, a avut şi parte, iar presa vremii a scris despre matrapazlâcurile făcute. Cei care n-au prins 15 la sută s-au mulţumit mai târziu cu 47%.

Chiar şi aşa, volumul creditelor cu dobânzi subvenţionate a fost modest comparativ cu cererea uriaşă. În consecinţă, a apărut Agenţia Naţională pentru Locuinţe, instituţie menită să acorde credite ipotecare celor care vor să construiască, să cumpere ori să-şi modernizeze casa. Mai cunoscut este însă programul ANL de construcţii de locuinţe pentru tineri în regim de închiriere, ajuns acum în fază de saturaţie - dar nu din cauza ofertei generoase, ci a intereselor de tot felul care au făcut ca Agenţia să investească, de exemplu, într-un cartier de lux în Bucureşti cu locuinţe la preţuri mult sub cele ale pieţei, dar şi a crizei care a blocat creditarea celor dispuşi să achiziţioneze apartamentele în care stau cu chirie. Astfel, banii investiţi în celebrele blocuri galbene nu s-au mai întors la ANL, iar deschiderea altor şantiere a devenit tot mai dificilă.

Tot criza pare să fie acum cheia deblocării acestui proces. Săptămâna trecută, Guvernul a aprobat un nou program de investiţii, "Prima Casă". Noutatea constă în excluderea limitei de vârstă (35 de ani) pentru persoanele care intenţionează să-şi ia pentru prima dată o locuinţă şi garantarea de către stat a 80 la sută din valoarea împrumutului. La o valoare maximă a creditului de 60.000 de euro, miliardul de euro pus la bătaie de Guvern ar ajunge pentru cel puţin 16.500 de tranzacţii. Imediat după anunţarea lansării programului, politicienii au început să pluseze. Mircea Geoană a urcat oferta până la 50.000 de credite, poate şi pentru faptul că