In acest conditii, cat e de coerenta politica externa romaneasca in ceea ce priveste relatia cu Rusia? Daca Romania este acuzata atat de dur, poate negocia fara probleme in continuare la cel mai inalt nivel satisfacerea cerintelor Rusiei de traversare a teritoriului Romaniei sau a apelor sale teritoriale de catre conducta South Stream?

Traian Basescu a declarat saptamana trecuta ca Romania nu poate semna un tratat de frontiera cu Republica Moldova. „Cine isi imagineaza ca un sef de stat roman va semna un tratat in care sa consfinteasca pactul Ribbentrop-Molotov?", a spus presedintele.

De partea cealalta, Serghei Markov, directorul Institutului pentru Studii Politice si parlamentar din cadrul partidului premierului Vladimir Putin, a spus, in termeni duri, ca aceasta declaratie a presedintelui Romaniei este „pur si simplu, o rusine pentru Uniunea Europeana".

In acest timp, ministrul economiei, Adriean Videanu, negocia la Moscova colaborarea romano-rusa in energie, la cererea rusilor.

Pentru a contracara posibilitatea ca UE sa-si asigure independenta energetica fata de Rusia prin proiectul Nabucco, care aduce gaze din Iran, Moscova sustine cu toata puterea proiectul South Stream, care aduce gaze in Europa de Vest tot din Rusia.

Romania sustine oficial Nabucco, dar in ultimele sase luni, la solicitarea Moscovei, directori ai Transgaz, Romgaz sau reprezentanti din Ministerul Economiei s-au intalnit cu rusii.

„Rusia isi apara interesele geostrategice si este foarte pragmatica in ceea ce priveste politica sa externa. Nu ne-a invitat nimeni in South Stream, dar au nevoie de acordul Romaniei pentru ca gazoductul sa treaca prin zona Marii Negre", este de parere Armand Gosu, analist politic pe spatiul ex-sovietic.

Potrivit acestuia, desi Gazprom este o companie controlata de statul rus, aceasta are interesele ei proprii, in timp ce politi