Episcopia Tulcei a demarat o investigaţie în urma apariţiei unor informaţii potrivit cărora credincioşii care veneau la lăcaşul de cult de la Celic-Dere, judeţul Tulcea, s-ar fi închinat la nişte rămăşiţe de animale, nu la moaştele unor sfinţi. 

Ancheta a dovedit că zvonurile erau eronate, spun feţele bisericeşti. „Resturile acestea, descoperite o dată cu moaştele sfinţilor Epictet şi Astion, au fost depozitate în demisolul clădirii mari a bisericii. Comisia a preluat aceste oseminte, urmând ca ele să fie înhumate în cimitirul mănăstirii. Cercetările efectuate în 2001 au evidenţiat şi urme de oseminte de origine animală, dar ele nu au rămas acolo pentru închinarea credincioşilor", a afirmat în acest sens preotul Felix Lucian Neculai, consilier cultural în cadrul Episcopiei Tulcei.

El a mai spus că Mănăstirea Celic-Dere nu a deţinut moaşte de sfinţi decât în perioada septembrie-octombrie 2001, atunci când au fost descoperite sfintele rămăşiţe, cercetătorii care le-au identificat nepreluând, se pare, şi sicriul în care se află resturile de animale, potrivit agenţiei de ştiri Rompres. „Se poate ca oamenii să fi intrat în demisolul clădirii şi să fi vizitat locul, dar sicriul în care se aflau aceste resturi era acoperit, nu avea nicio inscripţie pe el şi niciun pliant privind istoria Mănăstirii Celic-Dere nu vorbeşte despre existenţa unor moaşte la această mănăstire", a susţine preotul. Episcopia Tulcei a demarat o investigaţie în urma apariţiei unor informaţii potrivit cărora credincioşii care veneau la lăcaşul de cult de la Celic-Dere, judeţul Tulcea, s-ar fi închinat la nişte rămăşiţe de animale, nu la moaştele unor sfinţi. 

Ancheta a dovedit că zvonurile erau eronate, spun feţele bisericeşti. „Resturile acestea, descoperite o dată cu moaştele sfinţilor Epictet şi Astion, au fost depozitate în demisolul clădirii mari a bisericii. Comisia a preluat ac