Sezonul cireşelor nu durează prea mult, însă popularitatea acestor fructe, care simbolizează sosirea verii, este considerabilă.

Cireşul sălbatic creştea în Asia Occidentală încă din Antichitate. El a fost adus în Europa de generalul roman Lucullus, iar în prezent există peste 200 de varietăţi de cireşi, însă doar zece sunt cultivaţi.

Cireşele au în compoziţie peste 70 la sută apă. Restul de 30 la sută reprezintă un complex de vitamine B (B1, B2, B6), foarte necesar pentru furnizarea energiei în organism, vitaminele C, E, P, PP, acid pantoteic, potasiu, fier, calciu, magneziu, fosfor, sulf, oligoelemente (zinc, cupru, mangan). Conţinutul ridicat de apă din cireşe ne permite să mâncăm cât de multe dorim, fără să ne îngrăşăm. Pe de altă parte, dacă vrem să ţinem o cură cu aceste fructe, e necesară o cantitate mare pentru a obţine rezultate. Consumând cel puţin o jumătate de kilogram de cireşe pe zi sau două kilograme pe săptămână, forţăm eliminarea toxinelor din corp. Astfel, ne vom simţi mai odihniţi, iar pielea noastră va deveni netedă şi mai catifelată. În locul fructelor proaspete, le putem consuma şi pe cele confiate. Sunt ideale pentru tarte, checuri, plăcinte, torturi şi cozonaci şi dau o pată de culoare celor mai variate cocteiluri şi îngheţate.

Sirop de cireşe

Ingrediente: un kg cireşe, un pahar de apă sau vin roşu, 150 g zahăr, un plic zahăr vanilat, un praf de sare.

Preparare: Se pune apa sau vinul să fiarbă cu zahărul, apoi sarea, zahărul vanilat, până începe să se lege puţin. Se adaugă cireşele şi se fierb la foc mic. Zeama lăsată de cireşe măreşte cantitatea siropului.

Budincă de cireşe

Ingrediente: 4 ouă, 100 g pesmet, 600 g cireşe, un vârf de cuţit de scorţişoară, 150 g zahăr, o lămâie, zahăr pudră, 20 g unt.

Preparare: Se freacă bine gălbenuşurile cu zahărul, se adaugă coaja şi zeama de la o lăm