Sâmbătă, 27 mai, mai-marii studenţilor din România se întâlneau la Bucureşti. În limbajul de-atunci, Capitala găzduia lucrările şedinţei-plenare a Consiliului Uniunii Asociaţiilor Studenţilor Comunişti. Oficial, liderii studenţilor se întâlniseră pentru a analiza "activitatea organelor şi organizaţiilor UASC (ASC) în domeniul cercetării şi creaţiei ştiinţifice studenţeşti", după cum scriau, identic, ziarele.
Cititori de gazete mai aflau şi că a fost adoptat "planul de măsuri privind perfecţionarea activităţii organizaţiilor studenţeşti". La finalul şedinţei, "într-o atmosferă de puternică angajare revoluţionară", cei mai destoinici studenţi au trimis o telegramă pe adresa lui Nicolae Ceauşescu.
"Însufleţiţi de exemplul dumneavoastră de muncă şi viaţă, scria în «telegra-mă», de măreţele realizări obţinute de ţara noastră în epoca cea mai luminoasă a istoriei noastre naţionale, «epoca Nicolae Ceauşescu», de bilanţul strălucit cu care poporul român se pregăteşte să întâmpine cea de-a 45-a aniversare a revoluţiei de eliberare socială şi naţională, antifascistă şi antiimperialistă, de la 23 August 1944 şi Congresul al XIV-lea al Partidului, Congresul victoriei socialiste, al independenţei depline, economice şi politice a României, tineretul universitar al ţării se angajează în faţa partidului, a dumneavoastră, mult iubite şi stimate tovarăşe secretar general, să facă totul pentru a fi, în toate împrejurările, în primele rânduri ale muncii pentru ţară, să probeze spiritul revoluţionar şi înalta competenţă profesională, în focul viu al activităţii eroice a poporului nostru pe şantiere, în întreprinderi şi pe ogoare, în şcoli şi facultăţi, pretutindeni acolo unde, sub semnul de flacără al partidului, pulsează voinţa nestăvilită a poporului român de a face istorie paşnică, de a dovedi ataşamentul neţărmurit la politica clarvăzăt
