La câţiva kilometri de Bucureşti, la Institutul pentru Ştiinţe Spaţiale din Măgurele, s-a născut o parte din conceptul ştiinţific al unui satelit la a cărui construcţie a lucrat toată floarea industriei din Europa şi America. Savanţii români încearcă să desluşească o parte din secretele exploziei primordiale, Big Bang, la 13,7 miliarde de ani după producerea ei.
Aproximativ 20 de ani de cercetare şi câteva miliarde de euro au fost necesari pentru a da viaţă unuia dintre cele mai ambiţioase şi mai importante proiecte ştiinţifice, în care România, singura ţară din est participantă la această misiune, joacă un rol deosebit. Omenirea caută să înţeleagă misterele Universului, iar noi, românii, avem şansa de a participa direct la această misiune.
La 14 mai, Agenţia Spaţială Europeană (ESA) a lansat o dublă misiune ştiinţifică, menită să colecteze informaţii legate de primele semne de după Big Bang. La ora locală 04:15, o rachetă s-a ridicat zgomotos de la Centrul ESA din Kourou, Guiana Franceză. Ariane 5 ECA avea la bord doi sateliţi - Herschel şi Planck, care s-au desprins de corpul rachetei la aproximativ o jumătate de oră după lansare şi şi-au început călătoria în direcţii diferite.
Zece minute mai târziu, ei au stabilit primul contact cu Terra. Herschel va studia originile şi evoluţia stelelor şi a galaxiilor, iar "fratele" său Planck va examina radiaţiile fosile rezultate în urma exploziei primordiale. Misiunea ştiinţifică a celor doi sateliţi n-ar fi fost posibilă fără cei mai importanţi pioni: ESA, NASA, Institutul Naţional de Astrofizică din Italia, Institutul de Astrofizică Spaţială din Franţa, Thales Alenia Space, Astrium Space, Centrul Spatial Danez, Institutul olandez pentru studierea spaţiului, Institutul Max Planck, Universitatea Cardiff, Saab Space etc.
Suntem în Anul Internaţional al Astronomiei, iar oamen
