La câţiva kilometri de Bucureşti, la Institutul pentru Ştiinţe Spaţiale din Măgurele, s-a născut o parte din conceptul ştiinţific al unui satelit la a cărei construcţie a lucrat toată floarea industriei din Europa şi America. Savanţii români încearcă să desluşească o parte din secretele exploziei primordiale, Big Bang, la 13,7 miliarde de ani după producerea ei.
Aproximativ douăzeci de ani de cercetare şi câteva miliarde bune de euro au fost necesari pentru a da viaţa unuia dintre cele mai ambiţioase şi mai importante proiecte ştiinţifice, în care România, singura ţară din est participantă la această misiune, joacă un rol uriaş. Omenirea caută să înţeleagă misterele Universului, iar noi, românii, avem şansa de a participa direct la această misiune.
La 14 mai, Agenţia Spaţială Europeană (ESA) a lansat o dublă misiune ştiinţifică, menită să colecteze informaţii legate de primele semne de după Big Bang. La ora locală 04.15, o rachetă s-a ridicat zgomotos de la Centrul Spaţial European din Kourou, Guiana Franceză. Ariane 5 avea la bord doi sateliţi - Herschel şi Planck, care s-au desprins de corpul rachetei la aproximativ o jumătate de oră după lansare şi au început călătoria în direcţii diferite. Zece minute mai târziu, ei au stabilit primul contact cu Terra.
Herschel va studia originile şi evoluţia stelelor şi a galaxiilor (este dotat cu un telescop impresionant, Cassegrain), iar "fratele" său Planck va examina radiaţiile fosile rezultate în urma exploziei primordiale, în urma căreia s-a născut Universul. Misiunea ştiinţifică a celor doi sateliţi n-ar fi fost posibilă fără cei mai importanţi pioni: ESA, NASA, Thales Alenia Space, Astrium Space, Centrul Spaţial Danez, Institutul Naţional de Astrofizică din Italia, Institutul de Astrofizică Spaţială din Franţa, Institutul olandez pentru studierea spaţiului, Institutul Max Planck, U
