Instanţa trebuie să încuviinţeze executările silite, potrivit noilor prevederi ale Codului de Procedură Civilă. Până acum existau foarte multe contestaţii la executări „din cauză că executorul dădea interpretări personale“, susţine cineva din branşă. Contractele de credit şi cele de leasing au rămas învestite cu titlu executoriu.

Guvernul a adoptat recent Ordonanţa de Urgenţă nr. 42/2009 pentru modificarea Codului de Procedură Civilă (CPC) în ceea ce priveşte executarea silită. Aceasta, după ce Curtea Constituţională a României (CCR) a hotărât că prevederile Codului de Procedură Civilă privind începerea executării silite fără acordul instanţei sunt neconstituţionale. Actul normativ a intrat în vigoare pe 15 mai, fapt care a produs deja primele efecte la Judecătoria Craiova. Cum se procedează de acum înainte? „Cererea de executare silită, însoţită de titlul executoriu, se depune la executorul judecătoresc, dacă legea nu prevede altfel. Acesta va solicita de îndată instanţei de executare încuviinţarea executării silite, înaintându-i în copie cererea de executare şi titlul respectiv“, a spus Irina Oprea, manager al companiei de consultanţă Professional Consulting din Craiova.

Executorii răsuflă uşuraţi

Executorul Constantin Ivanovici spune că a fost nevoie să se revină la vechea formă, când instanţa încuviinţează executarea silită, din cauză că „existau multe contestaţii la executare pentru că executorul dădea interpretări personale“. Acesta a explicat faptul că executorul trebuia să administreze probe în aplicarea unei executări, aspect ce ţinea de atributul instanţei, motiv pentru care este mai bine în forma actuală a CPC, recent adoptată: „Pe vechiul Cod de Procedură, când se scosese încuviinţarea instanţei, rămânea la latitudinea executorului să stabilească dacă este prescris titlul executoriu, dacă era în competenţa sa teritor