Instituţii considerate fruntaşe de Agenţia de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior s-au clasat pe poziţii codaşe în Topul integrităţii realizat de Coaliţia pentru Universităţi Curate. Sursa: Arhiva EvZ

Ce contează mai mult? Câte calculatoare sunt în bibliotecile facultăţilor sau numărul de lucrări plagiate pe care le au profesorii la activ? Dacă există internet în camerele de cămin sau dacă rectorul şi-a cumpărat maşină din banii instituţiei pe care o conduce?

Criteriile „clasice”, care erau luate în calcul la alegerea unei universităţi de elevi şi de părinţii lor şi prin filtrul cărora treceau instituţiile de învăţământ superior în evaluările realizate de Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior (ARACIS), au fost puse sub semnul întrebării de Topul integrităţii, realizat de Coaliţia pentru Universităţi Curate (CUC).

Clasamentul dat publicităţii la începutul lunii aprilie a răsturnat ordinea „calităţii” care părea bătută în cuie de evaluările făcute până atunci. Astfel, universităţi care au primit grad ridicat de încredere după ce erau verificate de ARACIS nu au obţinut nici măcar o stea (notarea s-a făcut de la 0 la 5 stele - n.r.), după evaluarea celor de la CUC.

Calitatea educaţiei, corectitudinea guvernanţei

Principala cauză a discrepanţei dintre cele două evaluări sunt criteriile diferite folosite. CUC a avut în vedere transparenţa şi corectitudinea administrativă (30 de puncte), corectitudinea academică (30 de puncte), calitatea guvernanţei (35 de puncte) şi managementul financiar (15 puncte).

În acelaşi timp, ARACIS ţine cont de organizarea instituţiei de învăţământ superior şi dacă are un sistem adecvat de conducere şi administrare, bază materială şi resurse financiare pentru o funcţionare stabilă, de eficacitatea educaţională în ceea ce priveşte p