Expertii in resurse umane spun ca fenomenul plafonarii este din ce in ce mai des intalnit in randurile angajatilor romani, iar acesta are efecte atat in plan profesional, cat si personal. "Vorbim fie de o decizie de a nu mai investi decat strictul necesar de energie in scopul dezvoltarii profesionale, fie de o consecinta a factorilor de mediu, in momentul in care acesta nu mai ofera individului oportunitati de perfectionare", spune dr. Andreea Szilagyi, vicepresedinte la NBCC International Europa.
Primele "simptome"
La nivel individual, efectele plafonarii se resimt in plan personal sub forma insatisfactiei, a plictiselii, a incetarii dorintei de (auto)perfectionare. "Lipsa entuziasmului fata de propria activitate poate fi un prim semn generat de plafonare. Ea este insa resimtita altfel de fiecare angajat, diferentele provenind din profilul de personalitate", explica Alexandra Urseanu, account executive la compania Hart Human Resource Consulting. Cele mai importante semne ale plafonarii sunt de natura emotionala. "Putem vorbi despre senzatia de neimplinire, de plictiseala, care devine din ce in ce mai frecventa si mai intensa si despre disparitia senzatiei de a fi provocat si stimulat de munca pe care o face angajatul respectiv", considera Eduard Ezeanu, consilierul in cariera la Career Experts.
Specialistii in resurse umane mai spun ca exista insa si semne mai obiective ale plafonarii, precum faptul ca, intr-o perioada lunga de timp, jobul dumneavoastra a ramas exact acelasi, responsabilitatile la fel, iar complexitatea si varietatea proiectelor sunt neschimbate.
Acest semn este cu atat mai important cu cat alte persoane din jur sunt promovate si progreseaza ca responsabilitati, in timp ce dumneavoastra ramaneti pe loc.
Schimbarile sunt binevenite
Pentru ca angajatii sa reuseasca sa evite fenomenul plafonarii, spun special