Firmele romanesti de constructii erau speriate inainte de aderarea la Uniunea Europeana de ofensiva companiilor straine, care atacau toate licitatiile importante, si au decis sa se uneasca in clustere (grup de firme cu entitate juridica proprie). Rezultatele? Primul cluster infiintat la Bucuresti nu a mai functionat deloc, iar initiativele locale au esuat.
La sfarsitului lui 2006, 11 companii - Aedificia Carpati, Tungal Metrou, Energoconstructia, Iridex, Baduc, SCIT, Stizo, Metroul SA, TIAB, TMUCB, precum si Constructii Hidrotehnice Iasi, cu afaceri cumulate de peste 300 de milioane de euro, au semnat un acord intre companii, iar demersurile legislative erau inaintate.
Scopul clusterului era acela de a reuni companiile romanesti de constructii pentru a participa la licitatiile cu finantare de la Uniunea Europeana, unde criteriile de participare sunt foarte dure, iar nivelul cifrei de afaceri si al lucrarilor executate este inaccesibil pentru o singura companie locala.
Doua dintre companii, Stizo si TIAB, au fost preluate intre timp de grupul francez Vinci, iar restul nu s-au inteles desi au avut loc peste 20 de intalniri in acea perioada. Astfel, companiile straine domina in prezent licitatiile pentru proiecte de mediu sau infrastructura, in lipsa unor competitori romani puternici.
Un astfel de exemplu este si contractul in parteneriat public-privat de constructie a tronsonului de autostrada Comarnic-Brasov, castigat de consortiul francezo-grec Vinci-Aktor. In numarul curent al revistei Business Construct vom prezenta in detaliu cum va fi construita prima autostrada prin munti din Romania si care vor fi costurile de executie.
Pe de alta parte, vom face o actualizare a investitiilor realizate prin programul operational sectorial (POS) de mediu, unde au fost accesati pana in prezent doar 3% din totalul de 30 mld. euro disponibili pan
