Din cauza crizei economice şi a problemelor pe care le presupune strângerea de fonduri la buget, câteva municipalităţi ale unor orăşele din America preferă să se desfiinţeze, cu atât mai mult cu cât numărul locuitorilor din respectivele zone nu depăşeşte pragul de 500. Avantajele acestui fenomen, deocamdată destul de izolat, variază de la caz la caz. În unele oraşe, rezidenţii scapă de taxele locale, iar în altele serviciile sunt mai ieftine după afilierea la o admi

Din cauza crizei economice şi a problemelor pe care le presupune strângerea de fonduri la buget, câteva municipalităţi ale unor orăşele din America preferă să se desfiinţeze, cu atât mai mult cu cât numărul locuitorilor din respectivele zone nu depăşeşte pragul de 500.

Avantajele acestui fenomen, deocamdată destul de izolat, variază de la caz la caz. În unele oraşe, rezidenţii scapă de taxele locale, iar în altele serviciile sunt mai ieftine după afilierea la o administraţie mai largă.

Un exemplu ar fi Mesa, un orăşel de 500 de locuitori, aflat la 250 de mile de Portland. Contribuabilii de aici au iniţiat discuţii în vederea desfiinţării administraţiei locale şi afilierii la administraţia mult mai mare din Portland.

Servicii mai proaste pentru micile comunităţi

Dezagregarea administraţiei locale este, cel mai adesea, consecinţa reducerii numărului de locuitori. La un moment dat, într-un orăşel rămân foarte puţini rezidenţi, care nu au posibilitatea de a susţine financiar bugetul local. Un caz cunoscut este cel al oraşului Cabazon din California, care, din cauza instabilităţii politice, a dispărut în 1972.

Există însă şi o serie de dezavantaje ale acestei mutări de autonomie de la nivel local la nivel central. De cele mai multe ori, dispare siguranţa serviciilor pentru locuitori, pentru că trece un timp până când noua administraţie începe să-şi îndeplinească atribuţiile