Evenimentele organizate de Antrec Buzău sunt mereu o surpriză plăcută, dar şi gustoasă. Pensiunile din judeţ se întrec a pregăti cele mai originale, savuroase şi aspectuoase bucate, astfel încât expoziţiile gastronomice sunt mereu incitante. Întotdeauna însă se pregătesc şi mâncăruri tradiţionale, din dorinţa de a promova în continuare gusturile autentice româneşti.
Reţete tradiţionale
Carmen Băhneanu, o profesoară de chimie îndrăgostită peste poate de bucătăria românească, ştie toate reţetele specifice locului, pe cele mai multe dintre ele pregătindu-le în bucătăria ei din Varlaam. Spre exemplu, fasolea fiartă în lapte, împreună cu ceapă, la sfârşit adăugându-se smântână şi condimente după gust. Păstrăvul în sos are la bază un păstrăv copt în folie, pe grătar, lăsat apoi să plutească într-un sos din făină, lapte, smântână şi lămâie, cât să-i dea un gust acrişor.
La stânele de pe Penteleu se pregăteau alte bunătăţi. Coroniţa baciului era făcută special pentru cel mai important dintre ciobani, dintr-un aluat fraged în care se puneau pastramă, brânză de oaie, ardei roşu şi ceapă. Tot la stână se pregăteau şi cârnaţi, numai din carne şi seu de oaie, piper şi usturoi. Cu toate acestea nu se aseamănă cu celebrii cârnaţi de Pleşcoi. Mielul la groapă se face dintr-un miel cu tot cu blană, căruia i s-au scos măruntaiele. Se umple cu diverse ierburi mirositoare, se îmbracă în lut şi se coace într-o groapă cu mult jar. După vreo patru ore, când este gata, se desface coaja. Carnea este aproape fiartă, dar foarte gustoasă. Tot la Varlaam se mai pregăteşte mămăliguţă cu multe, multe straturi. Într-un vas se aşază un rând de unt, apoi urdă, brânză, mămăligă mai moale, ouă fierte, carne afumată şi uşor prăjită, alt strat de mămăliguţă, brânză frământată şi unt. Deasupra se bat ouă şi se coace în cuptor. Curcanul în caz
