Partidul Naţionalist şi Partidul Muncii îşi dispută cele cinci locuri alocate Maltei în Parlamentul European. Insularii votează la 6 iunie, iar românii, la 7 iunie. „Adevărul“ vă prezintă situaţia privind alegerile pentru Legislativul de la Bruxelles din celelalte 26 de state chemate să voteze, ca şi România, în perioada 4-7 iunie. Republica Malta, fostă posesiune britanică, şi-a câştigat independenţa în 1964. Malta este un arhipeleag, format din şase insule, situat în Marea Mediterană.
A fost pe rând colonie feniciană, greacă, romană, arabă şi spaniolă. Pentru 275 de ani, între 1530 şi 1805, insula a constituit sediul Cavalerilor Ioaniţi, ordin monahal fondat la începuturile Evului Mediu. Numele Capitalei, Valletta, a fost inspirat de Marele Maestru al ordinului, Jean de la Vallette.
Malta a intrat sub administrare britanică în 1814, iar ultimii soldaţi englezi au părăsit insula în 1979. Istoria acestui stat a fost marcată în secolul XX de confruntarea între două forţe politice, Partidul Naţionalist, de orientare conservatoare şi Partidul Muncii, de stânga.
În 2008, 3800 de africani au debarcat pe ţărmurile insulei. Miniştrii maltezi declară că insula nu îşi permite să îi asimileze. În luna martie, Comisarul European pentru Justiţie, Jacques Barrot, a criticat atitudinea Maltei faţă de emigranţi. Uniunea Europeană susţine cu fonduri asimilarea emigranţilor de către Malta şi Italia. În plus, UE a solicitat şi celorlalte state ale UE să preia refugiaţi sosiţi în ţările care constituie frontiera de sud a UE.
Criza afectează campania
Maltezii au devenit cetăţeni ai UE în 2004, iar la euroalegerile din acelaşi an prezenţa la vot a populaţiei a fost de 82,37 %. Naţionaliştii conservatori, membri ai PPE, au obţinut două locuri în PE, iar socialiştii, afiliaţi PES, trei. Naţionaliştii sunt pro-europeni