Vitezele mici ale trenurilor nu justifică suplimentele tarifare pe care le plătim odată cu biletul. Pe aproape toate rutele CFR circulă trenuri cu rang înalt care nu ating media orară de viteză prevăzută de lege. Şi totuşi, călătoriile cu acestea domină topul preţurilor. Citiţi şi

adevarul.es - Când trenul întârzie cinci minute, călătorilor li se restituie banii

Trenuri suplimentare în perioada estivală

3.700 de angajaţi ai CFR vor fi disponibilizaţi

Calea ferată din România este aproape de colaps

În Anexa 1 a Ordinului Ministerului Transporturilor nr. 2.065/2004, trenurile sunt clasificate în funcţie de viteza medie orară pe care o realizează de-a lungul rutelor pe care le parcurg.

Astfel, pentru a avea rang de accelerat, un tren trebuie să ruleze cu o viteză medie de cel puţin 45 de kilometri pe oră, un rapid – cu 55 de km/h, iar un InterCity – cu minimum 65 de km/h. În funcţie de rangul trenului sunt stabilite şi tarifele biletelor de călătorie, diferenţiate şi după gradul de confort, dar mai ales după criteriul vitezei.

Suplimentul de viteză reprezintă, de regulă, între 25% şi 40% din preţul total al biletului, ceea ce denotă importanţa rapidităţii, atât pentru transportatorul feroviar, cât şi pentru călători.

Diferenţierile tarifare între categoriile de trenuri sunt destul de mari, însă acele limite minimale de viteză sunt adesea încălcate. Un calcul simplu, realizat chiar pe baza mersului trenurilor, relevă, în unele cazuri, medii orare de viteză mai mici decât cele pe care trebuia să le fi avut trenurile din rangul respectiv, mai ales pe tronsoanele de linii ferate cu „probleme“.

Concret, pe tronsoane de largă circulaţie, unele trenuri InterCity nu ajung la limita minimă de 65 de km/h viteză medie orară, iar unele rapide nu trec de 55 km/h. Câteva exem