Tematica unionistă domină dezbaterile electorale, la mai bine de 35 de ani de la invazia turcă. Spre diferenţă de români, ciprioţii nu sunt afectaţi de criza economică. „Adevărul“ vă prezintă situaţia privind alegerile pentru Legislativul de la Bruxelles din celelalte 26 de state chemate să voteze, ca şi România, în perioada 4-7 iunie. În 1974, ca urmare a loviturii de stat din Grecia, turcii au invadat insula Cipru. Acest teritoriu, locuit de turci şi greci, şi-a proclamat în 1960 independenţa faţă de Marea Britanie. Din 1974, insula este divizată. Partea de nord, numită Republica Turcă a Ciprului de Nord (RCTN), nu este recunoscută de ONU.

Cipru este teritoriul din sudul insulei, o republică prezidenţială, condusă de liderul comunist Demetris Christofias.

O soluţie, federaţia bizonală

Pentru cele şase locuri în Parlamentul European se confruntă în alegerile din 6 iunie comunişti (AKEL), social-democraţi (EDEK), liberali (DIKO), creştin-democraţi conservatori (DISY). Creştin-democraţii sunt în opoziţie, iar celelalte trei partide formează coaliţia de guvernământ.

Republica Cipru nu a fost afectată de criza economică. Chestiunea reunificării cu Ciprul de Nord constituie  preocuparea principală a partidelor cipriote: AKEL, EDEK, DISY şi DIKO şi Verzii. Recent, preşedintele Christofias a avut negocieri cu liderul turc al RCTN, Mehmet Ali Talat.

AKEL, partid de orientare comunistă, afiliat stângii verzi în PE, din rândurile căruia provine şeful statului, promite electoratului să militeze în Parlamentul European pentru soluţionarea chestiunii cipriote.

Partidul prezidenţial propune o federaţie bizonală cu o administraţie politică greacă şi turcă paritară. Pe de altă parte, AKEL promite alegătorilor săi să fie „o forţă de contestare” în Legislativul european, militând împotriva liberaliz