» De o saptamana, la Arad functioneaza "Centrul de Cercetare a Literaturii Argheziene"
» Acesta cuprinde un important fond de documente de arhiva si manuscrise literare inedite ale scriitorului Tudor Arghezi, care au fost donate de familia Doina si Barutu T. Arghezi.
Doina si Barutu Arghezi au intentionat sa-si lase averea de-o viata statului roman. Dupa 1989, intorsi in Romania din Elvetia, ei au incercat prima oara la Bucuresti. Acolo, Doina mostenea o vila boiereasca de la parintii sai, pe care ar fi vrut sa o transforme in muzeu Arghezi. Au discutat cu primarul de atunci, un fost student al sotului sau, care le-a promis ca totul se va rezolva. In vila a ramas un securist, iar proprietarii au incercat in alta parte. Asa au ajuns la Cluj, iar de acolo, la Oradea. In locul unor discutii concrete, cei doi au fost invitati la bere si gratare, ceea ce i-a facut sa plece spre o alta destinatie. Ei nu doreau decat sa-si lase averea mostenire statului roman si sa organizeze un muzeu Arghezi. Ajunsi la Timisoara, au abordat problema din calitatea de banateanca a doamnei Arghezi, care a avut legaturi stranse cu familia unchiului ei de la Lipova. Dupa ce i s-a explicat ca nici vorba nu poate fi, pentru ca Lipova ar fi dincolo de Mures, deci nu in Banat, familia Arghezi a inteles un lucru clar: statul roman nu le dorea averea. Asa ca Doina si Barutu Arghezi au ajuns la Arad. Aici, sub egida Universitatii de Vest Vasile Goldis, a fost infiintat "Centrului de Cercetare a Literaturii Argheziene". Intreaga arhiva compusa din manuscrise literare care au apartinut scriitorului Tudor Arghezi, dar si acte importante din viata acestuia pot fi cercetate de catre doritori. » De o saptamana, la Arad functioneaza "Centrul de Cercetare a Literaturii Argheziene"
» Acesta cuprinde un important fond de documente de arhiva si manuscrise literare inedite ale s