Târgul de produse tradiţionale Slow Food are succes tot mai mare în rândul braşovenilor. Azi dimineaţă, cu puţin îniante de ora deschiderii, zeci de oameni aşteptau la poarta curţii Bibliotecii „George Bariţiu ” să intre şi să cumpere bucate 100% naturale. De aceast dată, la târg au fost invitaţi producători din mai multe judeţe ale ţării, aşa că paleta de bunătăţuri a mult mai variată decât la ediţiile anterioare. 

Delicatese franţuzeşti: salam de măgar, mistreţ şi căprioară

Cei mai mulţi curioşi s-au strâns la standul unui producător francez care importă în România mezeluri din carne de măgar, misteţ şi căprioară. „Este un salam uscat tradiţional franţuzesc făcut pe bază de carne de porc şi măgar. Aproape 30% din compoziţie este carne de măgar. Carnea de măgar nu e grasă deloc, e mai fină, de aceea se combină cu cea de porc. Este produsul cel mai vânduit aici în România, oamenilor le place foarte mult. Salamul uscat este un produs tradiţional franţuzesc  şi se face pe bază de carne de porc, indiferent că este în combinaţie cu mistreţ, căprioară sau brânză cu mucegai”, a spus David, reprezentantul firmei „Manâncă franţuzeşte” din Bucureşti. Pofticioşii au scos din buzunar 20 de lei pentru o bucată de salam de 140 de grame, kilogramul ajungând la 143 de lei. Brânza franţuzeazcă cu mucegai s-a vândut, tot aici, cu 90 de lei, însă gurmanzii nu s-au dat în lături de la o asemenea delicatesă.

Brânzeturi româneşti, pe gustul strănilor

Ca şi la celelalte două ediţii ale târgului Slow Food, păstrăvul afumat în cetină s-a vândut cel mai rapid. La mare căutare au fost şi mezelurile tradiţionale româneşti produse în zona Rupea, Făgăraş sau Lăpuş- Maramureş. Brânza din zona Branului a avut mare succes în special la turiştii străini care au făcut coadă la standurile oierilor. „Este delicioasă această brânză! Sunt specia