Farfurii, căni, oale, ulcioare, vase de fiert sarmale şi obiecte decorative din ceramică au fost expuse de meşterii populari din ţară, anul acesta, la „Cocoşul de Hurez”.
Aflat la a XXXIX-a ediţie, „Cocoşul de Hurez”, de anul acesta, s-a deschis în satul Stejari din oraşul Horezu pe o ploaie torenţială care a alungat turiştii. Târgul a fost deschis de preşedintele României, Traian Băsescu care a tăiat panglica de deschidere împreună cu Constantin Niţu, primarul oraşului. Şeful statului a fost primit cu pâine, sare şi flori, iar un copil i-a oferit o farfurie din ceramică cu simbolul cocoşului. La târgul ceramicii populare româneşti au participat 80 de meşteri populari din marile centre de ceramică din ţară: Vâlcea, Hunedoara, Suceava, Galaţi, Timiş, Gorj, Argeş, Braşov, Maramureş, Harghita, Olt şi Mehedinţi.
Vânzarea a mers prost din cauza ploii
Ceramiştii dar şi turiştii au suportat cu greu ploaia şi frigul. Meşterii care au prins loc la căsuţele din satul de vacanţă au fost feriţi de ploaie. Ulcelele, castroanele şi farfurile celor care au stat la cort, ori pe câmp s-au umplut cu apă. Ceramiştii spun că foarte rar au întâmpinat ploaie şi frig la târgul olarilor. Sillo Attila, din Mirecurea Ciuc, judeţul Harghita este un meşter care vine la Horezu de mai bine de 15 ani. „Nu prea am avut vânzare până acum. E şi vremea proastă , şi frigul de afară care nu prea îi mai aduce pe oameni la standurile noastre”, spune artistul. Tot din Harghita a venit şi Laszlo Molnoş, care afirmă că nu a lipsit în nici un an la târgul popular de la Horezu. „Sperăm ca vremea să fie mai bună şi cu noi olarii, pentru că am bătut cale lungă până aici şi am vrea să vindem şi să le arătăm oamenilor că şi în zona noastră se face ceramică frumoasă”, afirmă meşterul. Cale şi mai lungă a bătut Adela Bledea. Ea a venit tocmai din Maramureş pentru a expune la cel mai im