Copii din 170 de şcoli din România şi 200 din alte ţări UE învaţă totul despre E-uri, falsuri alimentare, ce trebuie să-şi pună în pacheţel şi ce pot reclama la Protecţia Consumatorului. Sursa: Shutterstock

Ce ar trebui să conţină pacheţelul cu mâncare, de ce nu sunt bune produsele de la fast-food, de ce nu e în regulă să bei sucuri acidulate, cum poţi alege o pâine, unde poţi să reclami serviciile proaste şi ce ascund etichetele făţoase. La toate aceste întrebări le răspund dascălii elevilor din peste 170 de şcoli din ţară şi 200 de peste hotare, unde se desfăşoară proiectul de formare şi educare a micilor şi tinerilor consumatori din şcoli. Pe scurt, „ora de alimentaţie”.

Câţiva profesori de la Şcoala Specială de Arte şi Meserii (SAM) nr. 3 din Bucureşti, sprijiniţi de Asociaţia pentru Protecţia Consumatorului (APC) din România, iau la rând şcoli din ţară - speciale sau din învăţământul de masă - ca să-i înveţe pe elevi cum să mănânce sănătos. În următoarea perioadă, profesorii români vor merge şi în alte ţări - precum Polonia, Luxemburg, Belgia, Spania, Franţa, Italia sau Bulgaria - care s-au înscris în proiectul făcut de ei.

„Nu ştiau, de exemplu, că nu sunt bune sucurile acidulate. Unii ne-au întrebat dacă e bine că mama lor pune «delicat» în mâncare, deci nu ştiau prea multe despre aditivii alimentari. Alţii ne-au întrebat ce ar trebui să mănânce ca să fie sănătoşi”, povesteşte Ana Elena Bolohan, directorul SAM nr. 3, unul dintre coordonatorii proiectului.

Mergând prin ţară, specialiştii implicaţi în proiect au văzut cum, din majoritatea şcolilor, au dispărut cantinele. „În puţinele unităţi în care mai există, elevii mănâncă sănătos. În toate celelalte, unde can tinele au dispărut, copiii aleg variante nesănătoase”, spune directoarea Bolohan, făcând un tur prin cantina propriei şcoli, unde copiii iau prânzul.