Instituţia se află în mijlocul unui domeniu care se întinde pe aproape 150 de hectare. „Adevărul de Seară” vă prezintă un nou episod al serialului dedicat muzeelor mai puţin uitate din Cluj. Muzeul Apei a luat fiinţă în urmă cu 17 ani, din iniţiativa actualei Companii de Apă Someş, scopul iniţiatorilor fiind acela de a arăta clujenilor modul în care s-a dezvoltat, de-a lungul timpurilor, alimentarea cu apă şi canalizarea din oraş.

Chiar dacă este poziţionat excelent - la ieşirea spre Floreşti - muzeul nu e unul care să se numere printre cele „celebre” din Cluj. Mai degrabă, „Muzeul Apei” e asimilat cu o parte a noului El Dorado imobiliar - Floreşti - decât cu instituţia însăşi, care ocupă doar o mică parte a unui domeniu de 148 de hectare. Restul, e parte a sistemului de alimentare cu apă a Clujului, iar accesul e restricţionat.

Cişmeaua Pistruiatului

Odată ce treci pragul muzelui, primul lucru care te fascinează e liniştea. Deşi aflat în imediata apropiere a drumului naţional, Muzeul Apei e oaza perfectă pentru linişte şi relaxare. Primele exponate care îţi ies în cale sunt cele din colecţia de capace de canalizare, care provin din întreaga Europă. Printre ele se află chiar şi unul care provine din perioada romană.

Nu mult mai departe, două conducte fisurate le oferă vizitatorilor şansa de a vedea ce înseamnă, cu adevărat, o avarie la sistemul de apă şi canalizare. „Una dintre conducte e adusă recent, de pe Moţilor. Când s-a spart, a fost tăiată apa în aproape tot oraşul”, îşi aminteşte maistrul Ioan Mureşan, unul dintre cei care are grijă de bunul mers al muzeului.

Tot el ne îndrumă spre un vechi car, tras de cai, care a fost folosit de pompieri şi care, dacă ar fi pus în funcţiune, ar funcţiona şi în zilele noastre. Următorul punct pe harta muzeului este expoziţia de cişmele, toate aduse din