Daca cineva se mai indoia ca regula "bani si apoi reforma" nu functioneaza, primeste o dovada convingatoare odata cu scandalul in care este implicat corpul magistratilor.
Judecatorii, dar si procurorii, au primit salarii foarte mari in numele unor principii europene si ca o garantie a incoruptibilitatii lor. In principiu, foarte corect. Doar ca acesti bani au fost investiti intr-un corp profesional de calitate indoielnica.
Desigur, exista foarte multi magistrati cu vocatie reala, profesionisti desavarsiti, demni de tot respectul, care isi merita cu varf si indesat salariile foarte mari. Dar ei nu sunt majoritari, dupa cum, sunt convinsa, niciunul dintre ei nu are legatura cu decizia prin care judecatorii si-au acordat singuri sporuri care le majorau substantial salarii deja mai mult decat decente.
Trebuie stiut ca inainte de majorarile salariale consistente, in corpul magistratilor nu intrau decat cei cu adevarat pasionati, un numar infim, si, majoritate covarsitoare, cei care voiau sa-si faca astfel un mic stagiu si o carte de vizita care sa-i ajute in avocatura. Asa se face ca, pana la urma, ramaneau magistrati juristii cel mai slab pregatiti, cei care nu aveau nicio sansa in lumea concurentiala si banoasa a avocatilor.
Ii platim cat nu fac
A venit si vremea lor, au ajuns sa castige comparativ cu avocatii, dar asta nu inseamna ca a crescut si valoarea lor profesionala. Ca dovada miile de sentinte contradictorii, desfiintate de instantele superioare, sutele de procese pierdute de Romania la CEDO, neincrederea cronica a justitiabililor in sistem.
E adevarat, judecatorii sunt prea putini in raport cu numarul cazurilor, mai ales la nivelul instantelor inferioare, legile sunt proaste si contradictorii, asa ca actul de justitie devine un sport extrem, insa aceste aspecte doar agraveaza efectele incomp
