Un act de dreptate si vointa nationala cu un proiect pe masura concretizat in “Legea Secularizarii Averilor Manastiresti “din anul 1863 sustinut de Domnitorul Alexandru Ioan Cuza si guvernul Kogalniceanu avea sa aduca beneficii importante statului roman ,si nu numai,taranului roman,prin alte serii de reforme cu caracter agrar,industrial,juridic, financiar si educational.

“Oricum, secularizarea averilor mănăstireşti a reprezentat un act de manifestare a voinţei naţionale şi readucerea la bugetul ţării a unor sume care, adunate în timp, s-au dovedit, fără exagerare, fabuloase.”Stelian Ciocoiu-Lumea satului.

„Legea secularizării averilor mânăstireşti” a fost votată la 17/29 decembrie 1863 şi prevedea ca:

„Toate averile mănăstireşti închinate şi neînchinate precum şi alte legate publice sau daruri făcute de diferiţi testatori şi donatori din Principatele Unite la Sfântul Mormânt, Muntele Athos, Sinai precum şi la mitropolii, episcopii şi la metoacele lor de aici din ţară şi la alte mănăstiri şi biserici din oraşe sau la aşezăminte de binefacere şi de utilitate publică, se proclamă domeniuri ale Statului Român, iar veniturile acestor aşezăminte vor fi cuprinse în bugetul general al statului”.

Cei care au primit spre inchinare locasurile de cult romanesti ar fi trebuit sa se ocupe in mod expres de implinirea clauzelor lasate de ctitori si anume:intretinerea de spitale ,scoli,danii catre saraci,inzestrarea unor fete sarace,intretinerea orfelinatelor,si altele.Pentru indeplinirea acestor conditii absolut obligatorii, unitatile de cult la care au fost arondate manastirile, urmau sa primeasca o parte din veniturile acestora.

Reforma lui Alexandru Ioan Cuza a fost pe deplin justificata,domnitorul spirit national si nationalist a urmarit bunastarea populatiei si diminuarea imbogatirii nejustificate,prin exploatarea mistica religioasa,a clasel