De 1 Iunie, de zile de nastere, de Craciun sau de Paste, trebuie sa ne indreptam toata atentia catre copiii nostri, nu-i asa? E ziua lor, deci scoatem banul si cumparam tot ce ne putem permite, asteptand sa ne pupe zgomotos pe obraji si sa se laude in fata prietenilor cu darurile primite. Apoi gata, la joaca.

Asta e tot? Daca un copil e sanatos, cuminte si nu deranjeaza prea mult, am scapat? Creste de la sine?

Multi parinti sunt atat de preocupati de imbunatatirea relatiilor cu seful, cu partenerul de viata, cu prietenii sau dusmanii incat considera ca relatia cu propriul copil este cea mai banala si mai usor de intretinut. Sau mai rau, o reduc la un schimb de obiecte contra unui comportament decent si discret.

Gresit. Asta, bineinteles, in cazul in care parintii cu pricina nu isi doresc ca, peste ani, copilul pe care acum il trateaza cu nepasare si dulce indiferenta sa le plateasca cu aceeasi moneda.

Un copil mai trebuie si iubit. Si asta nu se face doar de 1 Iunie sau numai atunci cand suntem relaxati, ne-am terminat toate treburile, iar la televizor nu e nimic interesant de vazut. Un copil trebuie iubit tot timpul, fara pauza si fara limite.

Limitele trebuie sa apara doar in modul in care ne comportam daca vrem sa il convingem ca tinem la el cu adevarat, nu doar declarativ.

Cum faci sa iti convingi copilul ca il iubesti cu adevarat?

In primul rand vorbeste cu el. Inchide televizorul si mobilul si asezati-va unul langa altul. Discuta cu el, asculta-l povestindu-ti ce a facut peste zi, ce il preocupa, ce bucurii si temeri are.

Savureaza-i micile victorii. Oricat de neimportante ti s-ar parea, pentru formarea lui si pentru cresterea increderii in sine sunt fundamentale.

Creeaza rutine in viata de familie. Stai cu el la masa, saruta-l sear