Născut în 1900 la Asheville, în Carolina de Nord, Thomas Clayton Wolfe era fiul unui sculptor de monumente funerare din piatră. Citiţi şi : Premiul Nobel pentru literatură trece Oceanul

A studiat la Universitatea din Carolina de Nord, unde în 1919 s-a înscris la un curs de dramaturgie. I s-a pus în scenă, aici, prima sa piesă într-un act, „Întoarcerea lui Buck Gavin”, iar un alt text a fost montat de aceeaşi societate „The Playmakers”, care a jucat şi prima piesă a lui O’Neill. În 1922, Wolfe îşi ia masteratul în Arte şi Ştiinţe la Harvard şi devine profesor de limba engleză la Universitatea din New York.

Opera lui cuprinde drame, nuvele, romane, dintre care cele mai cunoscute sunt piesa „Munţii” şi romanul „Priveşte, înger, spre casă”. Are un stil poetic, rapsodic uneori, iar proza lui impresionistă este plină de referiri autobiografice. Toate operele sunt inspirate din viaţa americană, privite dintr-o perspectivă sofisticată, hiperanalitică.

Scrierile lui au avut parte de critici controversate. În vreme ce unii cronicari îi reproşau lipsa capacităţii de a controla structura narativă a prozei sale, William Faulkner afirma că Wolfe este cel mai bun scriitor al generaţiei sale, plasându-se el însuşi pe locul al doilea. De altfel, creaţia lui Wolfe a avut o influenţă pregnantă asupra unor scriitori importanţi ai literaturii americane, cum ar fi Jack Kerouac sau Philip Roth.

În unele dintre operele sale este fructificată experienţa de american călător prin Europa. În existenţa lui nu foarte lungă, a fost de şase ori pe Bătrânul Continent, interesat de Anglia, Franţa, Italia, Elvaţia.

A petrecut, de asemenea, mult timp în Germania, unde era cunoscut prin operele sale traduse. În 1936, după plecarea din Germania, a scris o nuvelă, intitulată „Am să-ţi spun ceva”, o critică la adresa nazismului. Episo