LANSARE. „Destin valah. În ilustraţii şi 101 texticuleţe”, a lui Adrian Majuru, arată că banii nu-i schimbă în bine pe oameni.
„Mârlanul” - termen folosit pentru populaţia aflată între sat şi oraş, care a invadat periferiile şi chiar centrul marilor oraşe în perioada comunistă - se află într-adevăr la putere, pentru că un principiu de bază al politicii este că reprezentantul unei colectivităţi este ales astfel încât să semene cu cei cărora le cere votul.
Aceasta a fost tema dezbaterii „Mârlanul la putere”, susţinută săptămâna trecută, la Centrul pentru artă şi cultură contemporană Pavilion Unicredit, de istoricul Adrian Majuru şi publicistul Stelian Tănase. Ambii vorbitori au fost de acord că banii mulţi şi hainele scumpe nu schimbă cu nimic comportamentul şi atitudinea triviale. Exemplul cel mai potrivit: „omul care este”.
Adrian Majuru crede că „omul valah” are calităţi, dar este mereu „hăituit”, în primul rând de o administraţie nicicând interesată de alteva decât de propria-i supravieţuire şi bunăstare. Rezultatul este dezumanizarea şi şirul nesfârşit de generaţii ratate. Mijloacele de revoltă sau de sustragere de la acest „dat” ţin de resursele de supravieţuire ale fiecăruia dintre noi.
O ţară pustie şi barbară
Dezbaterea a plecat de la volumul de publicistică „Destin valah. În ilustraţii şi 101 texticuleţe” al istoricului Adrian Majuru, lansat cu acest prilej. Cartea, apărută la Editura Paralela 45, adună articolele din ultimii ani ale autorului pe inepuizabila temă a „neantului valah” sau a „blestemului românesc”, astăzi ca şi ieri, ieri ca şi astăzi.
Într-o manieră stilistică de mare percutanţă – expresie a acelei „sfinte mânii” de care este cuprins un intelectual de bună-credinţă la contactul cu „povara istorică” a locului în care s-a născut –, cartea lui Majuru nu numai că se ală