De la prima ediţie din 2002 (care s-a deschis cu „Occident“ al lui Cristian Mungiu), TIFF bate toate recordurile. Numărul filmelor a crescut de la an la an, ca şi numărul spectatorilor. Celor trei cinematografe „tradiţionale“ (Republica, Arta şi Victoria) li s-au adăugat pe parcurs alte spaţii de proiecţie, unele în aer liber şi, începînd de anul trecut, un drive-in (o premieră în România).
Deşi anul ăsta TIFF trebuie să se descurce cu un buget de austeritate „graţie“ CNC-ului, el s-a deschis în forţă cu „Amintiri din Epoca de aur“, filmul de scheciuri scris şi coprodus de Cristian Mungiu, care a fost foarte bine primit la Cannes (unde a fost prezentat în secţiunea „Un certain regard“). De fapt, şi asta intră tot la recorduri: este prima oară că TIFF se deschide cu un film în scheciuri, şi încă unul românesc!
Poveştile scenarizate de Mungiu şi regizate de el împreună cu patru prieteni (Ioana Uricaru, Hanno Höfer, Răzvan Mărculescu şi Constantin Popescu) sunt ceea ce se cheamă „legende urbane“ - deşi, România fiind formată mai mult din ţărani, două dintre ele se petrec la ţară, iar una are legătură directă cu viaţa la ţară, întrucât personajul principal este un porc...
Sunt scheciuri amuzante, unul aproape suprarealist (cel cu caruselul), altul suprarealist à la Ceauşescu (cel cu căciulile „Tovarăşului“) şi alte două suprarealiste precum „viaţa la bloc“ (cel cu porcul şi cel cu mostrele de aer poluat). „Amintiri din Epoca de aur“ ne desparte de trecut râzând.