MĂIESTRIE. Legumele şi fructele capătă alte forme în mâinile unor sculptori-bucătari: „kae-sa-luk” şi provine din Asia.

Prima lucrare a Marianei Ghinghină a fost o „glastră cu flori“. Când a aşezat-o pe masă, într-un restaurant, oamenii au început să facă pariuri: unii credeau că „florile” sunt din plastic, nu din legume.

Sculpturile sofisticate pe care le face acum, în tot felul de legume şi fructe, merg numai bine la nunţi şi felurite alte ocazii speciale. Până să-i bucure pe însurăţeii şi pe cumetrii de pe la noi, această artă a făcut însă cale lungă: vine tocmai din Asia. Ţări precum Thailanda, China, Coreea, Japonia se mândresc cu maeştrii în „kae-sa-luk” - aşa cum a fost denumit acest tip de sculptură -, adevăraţi aşi în hăcuirea dovlecilor, pepenilor, tomatelor etc.

În acele locuri există chiar şcoli specializate, locuri în care copiii învaţă să sculpteze în legume sau fructe. În mâinile lor, toate acestea se transformă în statui ale lui Budha, dragoni sau trandafiri.

Şi românii au prins încet-încet gust pentru asemenea fineţuri. Am stat de vorbă cu câţiva artişti, oameni care îşi pun toată imaginaţia la contribuţie pentru un zâmbet sau o exclamaţie.

Petronela a salvat un „papagal”

Unul dintre maeştrii autohtoni, Cornelia Ghişoi, nu ştia ce-i de făcut cu prima sa încercare: un trandafir sculptat într-un pepene crud. S-a gândit să-l ducă înapoi la magazinul de unde îl cumpărase. După ce şi-a făcut crucile de rigoare în faţa minunii puse în faţa ei, pe tejghea, vânzătoarea i-a făcut cadou un alt pepene, copt, în schimbul celui sculptat. Nu ştia că produsele sale pot ascunde minuni.

Mai departe, avem o frumoasă poveste de succes: femeia de la tejghea a înregistrat un succes nescontat la vânzare, după ce a aşezat sculptura pe tarabă, la loc de cinste. Şi a stat ceva vreme