* Ileana Costin a intrat, de câteva zile, în micul grup al centenarilor brăileni * în cei o sută de ani de viaţă, a trăit de toate: după o tinereţe fără griji, în care frumuseţea sa era comparată cu cea a actriţelor de la Hollywood, a trecut prin calvarul deportărilor, în timpul regimului comunist
"Şi femeile frumoase îmbătrânesc, nu-i aşa?", ne-am putea întreba parafrazând un faimos titlu de roman şi de film. Din păcate, aşa e, iar ridurile împânzite de timp pe chipul brăilencei Ileana Costin vorbesc elocvent despre efemeritatea frumuseţii fizice. Cândva, tare de mult, Ileana era considerată cea mai frumoasă domnişoară din regiunea Turnului Severin. Bărbaţii o admirau, iar la baluri şi seri dansante îi făceau complimente, spunându-i că seamănă leit cu Ingrid Bergman, marea stea a Hollywood-ului acelor ani. Acum, trupul Ileanei Costin poartă povara celor o sută de ani împliniţi pe 21 mai, chiar de ziua ei onomastică, de Sfinţii Constantin şi Elena. Mintea sa are, însă, limpezimea unui cristal ce oglindeşte, ca un refugiu faţă de neajunsurile trupului măcinat de boli şi dureri fizice, amintirile unei adolescenţe şi unei tinereţi idilice, trăite în minunaţii ani interbelici. Ajutată de fiica ei, Roxana, împreună cu care locuieşte într-un apartament de pe Str. Împăratul Traian, centenara ne-a povestit câteva crâmpeie din multele sale amintiri. Născută în 1909, la Turnu Severin, într-o familie înstărită, ea s-a bucurat de o copilărie lipsită de griji, până în momentele de cumpănă ale primului război mondial, când părinţii săi au fost obligaţi să se refugieze în Moldova, din calea armatei germane. "Ne pregăteam să fugim în Rusia, dar n-am mai făcut-o, fiindcă acolo a izbucnit bolşevismul. Din fericire, sprijinului militar franţuzesc, coordonat de generalul Henri Mathias Berthelot, a oprit înaintarea nemţilor, prin victoria de la Mărăşeşti", îşi aminteşte Ileana
