De-a lungul timpului a sculptat altarele unor biserici din Canada, Franţa, Germania şi România. Prin lucrările şi expoziţiile sale actuale, artistul vrea să ducă mai departe tradiţia şi obiceiurile armâne.
Îşi petrece cea mai mare parte a timpului în atelierul său de sculptură, situat într-o clădire veche a fostului liceu de artă, în centrul Capitalei. Povesteşte cu drag despre originile armâne şi despre numele Tugearu, care se păstrează de cinci generaţii. Sculptura e însă arta care îl defineşte cel mai bine. „Arta îi apropie pe oameni şi creează punţi de legătură”, spune artistul.
Artiştii nu sunt afectaţi de criza financiară
Mihai Tugearu este nemulţumit de faptul că artiştii români sunt mult mai mult apreciaţi în străinătate şi pentru că, în ţară, nu beneficiază de niciun sprijin din partea statului. „În ţări precum Franţa sau Germania, artiştii primesc sprijin pentru atelierele de creaţie. La noi, nici măcar Uniunea Artiştilor Plastici nu mai are sediu”, spune sculptorul.
El aminteşte şi despre criza de care se vorbeşte la tot pasul. „Artiştii sunt printre cei puţini care nu sunt afectaţi. De ce? Pentru că artiştii nu prea au bani! Au însă satisfacţia că lasă lucrări în urma lor”, afirmă zâmbind sculptorul.
Prima expoziţie, distrusă în ‘77
Prima sculptură, un cap de bătrân, a realizat-o din pământul găsit sub scara din faţa casei, când era în clasa a VII-a. A urmat apoi Liceul de Artă „Nicolae Tonitza”. Lucrările primei sale expoziţii au dispărut însă, odată cu seismul din ’77. „Atunci am expus prima dată, la Sala Dalles. Toate lucrările s-au distrus din cauza cutremurului”, îşi aminteşte sculptorul. Timp de aproape 10 ani, a lucrat pentru Patriarhie. Altarul Catedralei Ortodoxe din Montreal, altarele unor biserici din Germania, Franţa şi, nu în ultimul rând, din Bucureşti îi poartă semnătura. D
