Ministerul Finantelor s-a imprumutat agresiv de pe piata interna de la inceputul anului, insa nu a putut sa forteze o scadere a dobanzilor platite in acelasi pas cu magnitudinea diminuarii dobanzii-cheie a BNR, astfel ca marjele de castig ale bancilor raman ridicate.

Trezoreria s-a imprumutat masiv si la costuri relativ constante, desi BNR a oferit bancilor posibilitatea de a refinanta achizitiile de titluri de stat la dobanzi chiar sub rata de politica monetara. Initial, banca centrala le-a acordat unor banci lichiditati prin tranzactii bilaterale la o dobanda medie de circa 10% pe an, in timp ce statul a platit bancilor pentru a se imprumuta randamente medii de 11,5% pe an.

Din luna aprilie, BNR a initiat si operatiuni repo multilaterale, prin care a oferit lei bancilor, cumparand pentru o perioada determinata titluri de stat de la acestea. De la inceputul anului, dupa ce BNR a redus dobanda de politica monetara cu 0,75 puncte procentuale, pana la 9,5% pe an, Finantele au redus gradual randamentele platite intr-un ritm mai modest.

Daca in luna ianuarie dobanzile platite de Trezorerie erau in jur de 12-13%, ulterior au coborat pana la 11,5%, nivel mentinut relativ constant din februarie pana in aprilie.

Randamentele la titlurile cu scadenta la trei luni au coborat in mai la 11,23%, in timp ce pentru certificatele de trezorerie cu maturitatea de un an, rata a scazut pana la 11,14%. Cea mai redusa dobanda, de 11,05%, a fost platita in 25 mai pentru o licitatie cu obligatiuni avand scadenta la trei ani.

Finantele au presat piata monetara pentru a-si acoperi necesarul de lichiditati, creat pe fondul scaderii veniturilor incasate la buget. Iar bancile au preferat sa-si plaseze disponibilitatile in titluri de stat, care nu sunt riscante, reducand oferta de credite pentru mediul privat. De la inceputul anului, Trezoreria a atras peste 33 mld.